Home Fonetică și Dialectologie
PDF Imprimare Email

FD 2017

SUMAR/SUMMARY

I.

Titlul română: EDITAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A HĂRŢILOR ATLASULUI LINGVISTIC AL DIALECTULUI AROMÂN (ALAR), vol. II [PDF]

Titlul limba străină: DIGITALISATION SOFTWARE FOR THE LINGUISTIC ATLAS OF THE AROMANIAN DIALECT (ALAR), Vol. II

Numele autorului: VASILE APOPEI, SILVIU BEJINARIU, NICOLAE SARAMANDU, MANUELA NEVACI

Rezumatul: The Linguistic Atlas of the Aromanian Dialect, Vol. II (author: Nicolae Saramandu, with Manuela Nevaci) is the amplest linguistic geography research for the Aromanian dialect. It is the fruit of a great while of field research carried out by Nicolae Saramandu in Greece, Albania, FYRo Macedonia, Bulgaria, subsuming in a broader image the entire Aromanian area: from the Balkans to the north to Thessaly, Acarnania and Aetolia to the south, from the Adriatic and Ionian Seas to the west to the Aegean Sea to the east. The volume includes all Aromanian subdialects, which can be identified and described for the first time in detail based on this Atlas. The Atlas includes phonetic, morphological and lexical data specific to these subdialects, that have not been signalled in previous works. The dialectal reality illustrated by this Atlas is much more complex that the one known until now.

Adresa instituțională: Institutul de Informatică Teoretică al Academiei Române Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”

II.

Titlul română: MODALIZAREA ŞI ASPECTUL ÎN SUBDIALECTELE BĂNĂŢEAN ŞI MARAMUREŞEAN [PDF]

Titlul limba străină: MODALIZATION AND VERBAL ASPECT IN THE BANAT AND MARAMUREŞ SUBADIALECTS

Numele autorului: IOAN-MIRCEA FARCAŞ

Rezumatul: By its current definition, modalization is a procedure of giving the category of mood an expression in a linguistic message (GALR, II: 673). Our material proposes a discussion about some modal verbs belonging to standard Romanian (a putea ‘can’, a trebui ‘must’), but also about verbs such a pune ‘put’, a da ‘give’, a prinde ‘catch’ – which in north-western local varieties of speaking may function as modal verbs. These last three have an additional feature which their correspondents in standard Romanian lack, i.e. the possibility of expressing modal or aspectual values when followed by an infinitive. The aspect category is also expressed in Daco-Romanian by prefixes such do-, proand ză-, all of them generally considered to be peculiar for the linguistic variety spoken in the Banat region, where they are the result of linguistic contacts with Serbian speakers. The prefix ză- is also known in the local variety of Maramureş, where it has another Slavic origin, being attributable to contacts between Romanian and Ukrainian.

Adresa instituțională: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Litere din Baia Mare

III.

Titlul română: DENUMIRI PENTRU CUCUI ÎN GRAIURILE DACOROMÂNE PE BAZA ALRR. Sinteză I * [PDF]

Titlul limba străină: DÉSIGNATIONS POUR ‘BOSSE au front’ DANS LES PATOIS DACOROUMAINS, SUR LA BASE L’ALRR. Sinteză

Numele autorului: CARMEN-IRINA FLOAREA

Rezumatul: Nous avons analysé les termes de la carte CUCUI ‘bosse au front’ de l’ALRR. Synthèse, analyse qui nous a permis de faire quelques réflexions sur les motivations des noms qui designent le bosse au front dans les parlers du dacoroumain, dans le contexte où le dacoroumain a développé un nouveau sens pour un mot qui dans les autres langues romains on a préservée le sens originaire du latin (lat. cucullium ‘capuchon’). Nous avons poursuit l’évolution particulière du mot roumain, la répartition géographique et le parallélisme avec des autres mots apparentés (coc, cocoş, cocor), l’apparition des emprunts d’autres langues et les motivations d’utilisation des nouveaux termes. En même temps nous avons cherché un soutien dans notre entreprise dans les dialectes roumains du sud du Danube.

Adresa instituțională: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”

IV.

Titlul limba străină: VOICE IN ISTRO-ROMANIAN. A CORPUS-BASED ANALYSIS* [PDF]

Numele autorului: IONUŢ GEANĂ

Rezumatul: This article deals with the presentation of voice in Istro-Romanian. Voice in Istro-Romanian shows many similarities with standard (and regional) Romanian, mainly due to their Easter Romance status (comparisons with Aromanian or Megleno-Romanian are beyond the scope of this article, but they are a source for future research). Although not bringing methodological or scientific breakthroughs, my contribution based on corpus analysis brings evidence on the vitality of voice as a pragma-syntactic category in Istro-Romanian. The active/passive/impersonal system is both described and exemplified. The contact with Croatian is obvious also in the use of voice, whereas the Italian influence, as per the literature, – in the sense of a specific passive periphrastic construction with veri‘come’ – is reconsidered, as some of the examples provided by the corpus contradict the literature on the use of the ‘come’ passives in (dialectal) Italian.

Adresa instituțională:   Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti

V.

Titlul limba străină: SYMBOLIC MEANINGS OF PHRASEOLOGICAL UNITS WITH THE COMPONENT SHEEP IN THE EUROPEAN LANGUAGES [PDF]

Numele autorului: ANA KOCHEVA

Rezumatul: The symbolic meanings of close semantic phrasal units built on expressions with the component sheep with its attributes: black// marked// lost// stray// slaughtered// mangy// scabby, etc. – all reflecting a common negative feature – the separation of a sheep from the herd and its isolation. These are mostly monolingual, bilingual and phraseological dictionaries in the relevant languages, as well as several special studies on set phrases, stable comparisons, sayings, proverbs and epigrams, containing a collocation of sheep with the above mentioned attributes. They all become close variants of a generic sememe ‘a sheep which for one reason or another is distinguished from the herd’. After a semantic transfer, the sememe is already associated with the concepts man and society, and generally means ‘a person who is repudiated by society’. This new symbolic meaning unites the above mentioned phrasal units and creates conditions for their synonymous use in all European languages.

Adresa instituțională: Institute for Bulgarian Language of the Bulgarian Academy of Sciences, Sofia

VI.

Titlul română: DENUMIRI PENTRU ÎNCREŢESC (FRUNTEA) PE BAZA ALRR. Sinteză I [PDF]

Titlul limba străină: LES DÉNOMINATIONS POUR ÎNCREŢESC (FRUNTEA) ‛JE FRONCE (LE FRONT)’ À PARTIR DE L’ALRR. Sinteză I

Numele autorului: IULIANA MARA MANTA

Rezumatul: Les éléments lexicaux dialectales analysés reflètent quelques particularités: morphologiquement, la concurrence entre les formes verbales sans suffixe et les formes verbales avec suffixe et la concurrence entre la première et la quatrième conjugaison. En ce qui concerne l’étymologie, on constate la fréquence des termes hérités du latin. La carte représente les verbes les plus fréquentes au niveau des patois du dacoroumain.

Adresa instituțională:   Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”

VII.

Titlul română: PLURALUL FEMININ ÎN -e/-i LA NIVEL DIALECTAL [PDF]

Titlul limba străină: THE FEMININE PLURAL IN -e/i AT DIALECTAL LEVEL

Numele autorului: MARIA MARIN

Rezumatul: The present article discusses an issue that is specific to Romanian language morphology – means of marking the plural for feminine nouns ending in -ă in Dacoromanian subdialects (the XIXth – XXth centuries). In spite of the richness of existing posibilities (endings, vowel and consonant phonetic alternances), the Romanian subdialects highlight, in this domain as well, an evident unity.

Adresa instituțională: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”

VIII.

Titlul română: DENUMIRI PENTRU ‘CHEL’ ÎN GRAIURILE DACOROMÂNE PE BAZA ALRR. Sinteză I [PDF]

Titlul limba străină: DESIGNATIONS POUR ‘CHAUVE’ DANS LES PATOIS DACOROUMAINS, SUR LA BASE L’ALRR. Sinteză I

Numele autorului: MIHAELA-MARIANA MORCOV

Rezumatul: Dans cet article nous avons analysé sur la base du matériel dialectal publié dans l’ALRR. Sinteză, Ier volume, les mots utilisés au sens ‘chauve’ dans les patois dacoroumains. L’analyse de la diffusion géographique des termes ainsi que l’examen des variantes phonétiques et des sens enregistrés dans les sources écrites nous a permis de mettre en évidence des aspects importants concernant certaines étymologies controversées. En outre nous avons remarqué la tendance des patois dacoroumains à adapter, sur la base des analogies propres au système morphologique roumain, des dérivés et des mots composés empruntés au turc.

Adresa instituțională: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti

IX.

Titlul română: MUTAŢII ÎN SEMANTISMUL UNOR EXPRESII [PDF]

Titlul limba străină: CHANGES IN THE SEMANTICS OF SOME EXPRESSIONS

Numele autorului: Iulia Margărit

Rezumatul: The dialectical glossary awakens the interest of the reader, among other things, through the glosses formulated, meaningful not only for defining the terms as an immediate objective but also for the lexemes used for this purpose, often dialects, archaisms, new creations, etc. This time, we stopped on some of the phrases seen in Ciausanu, Vâlcea and Ciausanu, a Glossary that is frequently used in such situations, probably for their summative and sentential capacity. Interestingly, idiomatic groups are often accompanied, on a case-by-case basis, by some restrictions on the current course, to warn the reader of the intended meaning. In the following, focusing on the auctoral clues from the cited works, we have the intention to comment on some idiomatism, according to the trajectory traversed from the point of view of their actuality.

Adresa instituțională: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”

X.

Titlul română: CONCORDANŢE LINGVISTICE ÎNTRE DIALECTUL ISTROROMÂN ŞI CELELALTE DIALECTE ALE LIMBII ROMÂNE1 [PDF]

Titlul limba străină: LINGUISTIC CONCORDANCES BETWEEN THE ISTRO-ROMANIAN DIALECT AND THE OTHER DIALECTS OF THE ROMANIAN LANGUAGE

Numele autorului: MANUELA NEVACI

Rezumatul: The Istro-Romanian dialect is spoken in a few villages from the Istria Peninsula (Croatia), at the Italian border. These speakers are divided into two groups, separated by the Učka Mountain (Ital. Monte Maggiore): the north group, represented by the Jeiăn village, and the south group, made by the villages Suşnieviţa, Noselo, Sucodru, Letai, Brdo. In the past, the dialect was spoken in other villages from the area as well, but in time they adopted the Slavic values (choosing to speak Croatian and leaving aside their dialect). In the mentioned villages, the number of speakers is currently set at 1500. Bilingualism is generalised; apart from the dialect, Istroromanians speak currently Croatian. The ethnic term rumeri (Lat. romanus), attested at the end of the 17th century, is lost. Currently, Istroromanians call themselves Vlachs; Croatians call them both Vlachs, and rumunji, which emphasises the identification of Istroromanians (and also the Aromanians and Meglenoromanians) with the Romanians from all over the world. Two aspects are to be revealed in what regards the conjunction of the Romance and Balkan vocabulary: a) the presence in South-Danubian dialects of terms of Latin origin that are not present in Dacoromanian; b) local loans from Croatian and Italian (in Istroromanian). In this paper we would like to underline the Linguistic concordances between the IstroRomanian dialect and the other dialects of the Romanian language.

Adresa instituțională: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”

XI.

Titlul română: VARIAŢII REGIONALE ÎN PERCEPŢIA ŞI PROCESAREA ANGLICISMELOR LEXICALE „DE LUX”. Studiu de caz1 [PDF]

Titlul limba străină: REGIONAL VARIATION IN THE PERCEPTION AND PROCESSING OF LUXURY ROMANIAN LEXICAL ANGLICISMS. A CASE STUDY

Numele autorului: ANABELLA-GLORIA NICULESCU-GORPIN, MONICA VASILEANU

Rezumatul: This article presents the findings of a psycholinguistic E-prime-based experiment designed to test regional variations in the perception and processing of Anglicisms in standard Romanian by taking into account subject reaction time to stimulus sentences containing either a so-called luxury Anglicism or a (long-established) Romanian equivalent. Overall, our study has shown that there are some regional differences in the processing and perception of lexical Anglicisms, even at the level of standard Romanian, that may be triggered either by the influence of different sub-dialects, or by different exposure to various Anglicisms or both. Nevertheless, the results obtained for the perception and processing of the lexical Anglicisms under discussion have shown that such words are already part of the mental lexicon of Romanian native speakers.

Adresa instituțională: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”

XII.

Titlul română: PROBLEME PRIVIND EXPRESIA (ÎI) CURGE (NASUL), ÎN PLAN DIALECTAL (PE BAZA ALRR. Sinteză I) [PDF]

Titlul limba străină: QUESTIONS CONCERNANT L’EXPRESSION (ÎI) CURGE (NASUL) [‛(LE NEZ LUI) COULE’] AU NIVEAU DIALECTAL (SUR LA BASE DE L’ALRR. Sinteză)

Numele autorului: DANIELA RĂUŢU

Rezumatul: ence le problème de la répartition des formes verbales innovatrices (curge, curg) par rapport à celles conservatrices (cure, cură, cur) et illustrent en même temps un répertoire lexical intéressant pour l’expression en question, où certains termes sont plus ou moins motivés du point de vue sémantique. L’auteur constate, après avoir analysé la diffusion dialectale des formes du verbe a curge (sur la base des données fournies par la carte de l’ALRR. Sinteză et par comparaison avec celles enregistrées dans l’ALRM), que l’extension de la forme cure ayant et le sens ‛il coule’ et le sens ‛il s’enfuit’, dans la zone de Banat, constitue un argument en faveur de l’étymon currere.

Adresa instituțională: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”

XIII.

Titlul română: CONSIDERAŢII ASUPRA GRAIULUI AROMÂNILOR FĂRŞEROŢI [PDF]

Titlul limba străină: CONSIDERATIONS ON THE FARSHEROT AROMANIAN SPEECH

Numele autorului: NICOLAE SARAMANDU

Rezumatul: Aromanian is represented in the Balkans by several groups, historically established: the Pindens, the Farsherots, the Gramostens, the Grabovens, completed by the group from Gopeş and Mulovişte (F.Y.R. Macedonia). Due to the extraordinary mobility of the transhumant Farsherots, geographical they are in Albania (the entire Aromanian population is made of the Farsherots (added by the small Grabovens’ group), in Greece (Edessa area, ex-Vodena – Naussa, ex-Neaguşte, in the Thessaly Plain), in F.Y.ROM (Struga area: Beala de Sus, Beala de Jos, in Ohrida area, in the small town of Cruşova). Among the particularities of the Farsherot subdialect we mention the fact that its vowel system counts 6 units, and the speakers make no difference between ă and î, ră© meaning both rău ‘bad’ and râu ‘river’.

Adresa instituțională: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”

XIV.

Titlul română: OBSERVAŢII ASUPRA ELEMENTULUI LATINO-ROMANIC ÎN MORFOLOGIA DIALECTELOR ROMÂNEŞTI SUD-DUNĂRENE1[PDF]

Titlul limba străină: NOTES SUR LES TRAITS LATINS ET ROMANS DANS LES DIALECTES ROUMAINS SUD-DANUBIENS

Numele autorului: TEODORA-NICOLETA TOROIPAN

Rezumatul: Dans cet article, on a essayé d’examiner quelques traits morphologiques latins et romans présents dans les dialectes sud-danubiens du roumain, afin de prouver que ces variétés archaïques sont, d’un certain point de vue, plus proches des langues romanes occidentales que le dialecte dacoroumain.

Adresa instituțională: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti

XV.

Titlul română: ASPECTE ALE UTILIZĂRII VOCATIVULUI ÎN ORAŞUL IAŞI [PDF]

Titlul limba străină: ASPECTS DE L’EMPLOI DU VOCATIF DANS LA VILLE IASSY1

Numele autorului: ADRIAN TURCULEŢ

Rezumatul: Introducerea cuprinde câteva consideraţii despre vocativul românesc, precum şi date despre subiecţi, corpusul folosit şi metodologie. Scopul cercetării este descrierea formelor de vocativ înregistrate în cadrul proiectelor AMPROM şi SoRoEs de la 19 informatori din oraşul Iaşi, selectaţi după criterii de sex, vârstă şi instrucţie şcolară. În prima parte a cercetării (§ 2) se prezintă: a) forme de vocativ utilizate în situaţii de vorbire informale, familiare şi b) în situaţii de vorbire (semi)formale. Formele de vocativ, cu trăsăturile lor particulare, utilizate în cele două tipuri de situaţii ilustrează funcţia sociolingvistică a vocativului de marcare a interrelaţiilor dintre locutor şi adresat. Partea a doua (§ 3) prezintă contururile intonaţionale ale vocativului. Pe lângă cele două modele descrise anterior în lingvistica românească: „vocativul cântat” L+H*!H% şi vocativul cu final descendent L+H*L%, sunt identificate alte patru modele, precum şi o variantă insistentă de distanţă, prelungită, a modelului „cântat” şi două variante „strigate” ale vocativului de distanţă. Distribuţia celor şase contururi intonaţionale în funcţie de tipurile principale ale vocativului: de chemare şi de adresare, de apropiere, de depărtare şi de insistenţă, precum şi de variabilele sociologice ale subiecţilor luate în consideraţie: sex, vârstă, pregătire şcolară, prezintă o specializare limitată şi, mai ales, preferinţe pentru anumite situaţii de vorbire dispuse pe axa apropiere – distanţă fizică (spaţială), cât şi pe axa apropiere – distanţă conceptuală, determinată de relaţiile psihosociale ale vorbitorilor.

XV.

Titlul română: ATLASUL LINGVISTIC AL DIALECTULUI AROMÂN, BAZĂ PENTRU CERCETAREA RAPORTURILOR AROMÂNO-ALBANEZE [PDF]

Titlul limba străină: THE LINGUISTIC ATLAS OF THE AROMANIAN DIALECT AS A GROUND FOR A COMPARATIVE RESEARCH WITH THE ALBANIAN LANGUAGE

Numele autorului: CĂTĂLINA VĂTĂŞESCU

Rezumatul: Our paper is intended to emphasize some semantic correspondences between Aromanian and Albanian, as shown by the linguistic maps of the most recently published source, ALAR (= Linguistic Atlas of the Aromanian Dialect). Such correspondences are, in our opinion, the result not of the influence of one of the two idioms upon the other, but of the contacts established between the speakers in a central linguistic area comprising Albania, Macedonia and Bulgaria (with extensions in Greece). The revival of a series of Latin inherited words in Aromanian, upon an Albanian pattern (most frequently – but not always – filled with loanwords from Latin), is a consequence of those contacts.

Adresa instituțională: Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române

 

NOTE LEXICALE

IULIA MĂRGĂRIT, Note lexical etimologice [PDF]

MISCELLANEA

NICOLAE SARAMANDU, Primele mențiuni privind deosebirile lexicale în cadrul limbii române  [PDF]

NICOLAE SARAMANDU, Atlas Linguarul Europae (ALE) 50, FD, XXXVI, Bucureşti, 2017, p. 1-268  [PDF]

 

 

 

 

RECENZII ŞI NOTE BIBLIOGRAFICE  [PDF]

 

Ioan Cipu, Toracul Mare. Pagini de istorie. Vorbie din băbăluc (Vocabular torăcean).Timişoara, Editura Eurostampa, 2012, 350 p. (Iulia Mărgărit)

 

Marcu Mihai Deleanu, Pune, Doamne, pace-n ţară! Culegere de scrisori în versuri din Primul Război Mondial. Prefaţă de Ioan Viorel Bodurean. Timişoara, Editura „David Press Print”, 2014, 510 p. (Iulia Mărgărit)

 

„Harta sonoră" a graiurilor dacoromâne vorbite în afara graniţelor României, de Maria Marin, Carmen-Ioana Radu, Daniela Răuţu, Marilena Tiugan, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, 180 p. (lucrare însoţită de DVD) (Mihaela-Mariana Morcov)

 

Teodor Oancă, Microsisteme antroponimice româneşti, Craiova, Editura Grafix, 2016, 172 p.(Daniela Răuţu)

 

Florin-Teodor Olariu. Variaţie şi varietăţi în limba română. Studii de dialectologie şi sociolingvistică, Iaşi, Institutul European, 2016, 252 p. (Andreea-Alexandra Loizo)

 

Emil Ţârcomnicu, Lucian David, Sărbători şi obiceiuri. Răspunsuri la chestionarele Atlasului etnografic român. Rudarii românofoni din Bulgaria, volumul III. Regiunea Varna.Serie nouă. Bucureşti, Editura Etnologică, 2012, 86 p. (Iulia Mărgărit) 

 

CRONICĂ  [PDF]

 

Minutes of the Atlas Linguarum Europae (ALE) Symposium, The 49th Editorial Board Meeting, Londonderry, 15-19 June 2016 (Ionuţ Geană, Manuela Nevaci)

 

Şcoala de vară „Cultură şi limbă română pentru tineri elevi şi cadre didactice din Albania” (Daniela-Carmen Stoica) 

 

IN MEMORIAM

 

ADRIAN REZEANU (1950-2017)  [PDF]

 

INDICE DE CUVINTE  [PDF]

 

 


Motorizat de Joomla!. Designed by: joomla 2.5 themes  Valid XHTML and CSS.