PN-III-P4-ID-PCE-2020-0451_RODiAL (ALDRO) – Cercetări dialectale / Research on field

 

            Cercetarea noastră s-a efectuat atât cu  chestionarul din Atlas Linguarum Europae (ALE) – 546 întrebări, propunându-și să ofere o bază de comparație cu dialectele unor limbi europene, cât și cu întrebări ce au vizat anumite aspecte etnolingvistice, înregistrând etnotexte. Chestiunile au vizat următoarele câmpuri semantice: corpul omenesc şi bolile lui; gradele de rudenie; cultivarea plantelor; păstorit, creșterea animalelor; fenomene meteorologice. Am  urmărit: situația dialectală actuală a dialectelor românești sud-dunărene și a graiurilor lor din perspectiva distribuției spațiale; particularități fonetice morfologice și lexicale reflectate în ceea ce au moștenit aceste dialecte din latină; gradul de influență atât a limbii literare cât și a subdialectului muntenesc. De exemplu, forma de singular a participiului, folosită invariabil, cu sufixul [-tă] (în alcătuirea formelor verbale compuse: am căntátâ, aveam căntátâ,),  nu se întâlneşte numai în dialectul aromân, ci, regional, şi în dacoromână. Spre exemplu, se spune am văzută, am dusă (Almaş, Bihor, Banat), iar în regiunile situate pe cursul mijlociu al râului Someş se spune am dată, am venită. În subdialectul muntean (în N-E Munteniei) sunt înregistrate formele am cosită, am pomenită. Sufixul participiului în aromână apare augumentat cu o vocală –î (ă), care nu presupune acordul în număr sau gen cu numele subiect, ci se poate explica fonetic, ca rezultat al rostirii explozive a consoanei finale.

            Înregistrările au fost completate cu imagini foto obținute de la fața locului.

Ioan-Mircea Farcaş, Cercetări dialectale de teren în localitatea Fereşti, Maramureş (12 -23 iulie 2021)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Constantin, Francisco, Răzvan, Marinela Bota, Stagiu de cercetare în Grecia, Universitatea „Aristotel”, Salonic

Arhive