PERIODICELE CULTURALE INTERZISE DE CENZURA COMUNISTĂ DIN BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE (PCICCBAR) – GAR-2019

1. Descrierea proiectului

Obiectivul general al proiectului reprezintă aducerea la lumină a unui subiect mai puţin abordat până în prezent, şi anume: identificarea unor periodice culturale din domeniul literaturii, al lingvisticii, al artei etc., apărute în perioada anilor 1931-1935, interzise ulterior, şi apoi incluse în Fondul „Special” al Bibliotecii Academiei Române.

Tema acestui proiect nu a mai fost abordată niciodată în România pentru că studierea Fondului „Special” al BAR nu s-a mai realizat până în prezent.

Dintre obiectivele specifice, pot fi menţionate câteva:

1.      Prezentarea istoricului şi evoluţiei Fondului „Special” din BAR, având ca studiu de caz publicaţiile periodice;

2.      Identificarea unor reviste culturale, cu aplicare în mod deosebit asupra celor de literatură, lingvistică, arte etc., care au fost trecute în perioada comunistă în Fondul „Special”;

3.      Încercarea de reconstituire, pe baza materialelor documentare şi arhivistice, a Fondului „Special” de periodice care a existat în colecţiile BAR;

4.      Redactarea unei monografii despre Fondul „Special” de periodice al BAR;

5.      Organizarea unei conferinţe la finalul proiectului, unde vor fi prezentate rezultatele cercetării proiectului.

Această abordare nouă, interdisciplinară, doreşte să vină în completarea unei pagini nescrise în istoria naţională privind cenzura presei şi a cărţilor exercitată în timpul regimului comunist.

2. Beneficiarii direcți ai proiectului

            Cei care vor beneficia în mod direct de rezultatele proiectului sunt în primul rând utilizatorii Bibliotecii Academiei Române, membri ai Institutelor de cercetare din cadrul Academiei Române, studenţi, masteranzi, doctoranzi, cercetători şi profesori universitari din domeniul știinţelor umaniste (Litere, Istorie, Jurnalism etc.), dar şi alte categorii de public interesat.

Principalii beneficiari ai proiectului vor fi cercetătorii din institutele Academiei Române. Ei vor putea valorifica rezultatele obţinute din recuperarea Fondului „Special” al BAR.

3. Stadiul actual al cercetărilor

1. Gabriel Ştrempel, „Cabinetul de manuscrise, documente, cărţi rare”, în Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România 1867-1967. Cartea centenarului, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1968, p. 123-164.
2. Paul Caravia (coord.), Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, Cuvânt înainte de Academician Virgil Cândea, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000.
3. Epurarea cărţilor în România (1944-1964). Documente, Ediţie, prefaţă şi note de Liliana Corobca, Bucureşti, Editura Tritonic, 2010, p. 368-369.
4. Silviu – Constantin Nedelcu, „Epurarea unor publicaţii. Fondul «Special» sau Fondul «Secret»”, în Tezaur. Foaie a Bibliotecii Academiei Române, anul I (2020), nr. 1, p. 7.
5. Silviu – Constantin Nedelcu, „Fondul «Special» sau Fondul «Secret»” (II), în Tezaur. Foaie a Bibliotecii Academiei Române, anul I (2020), nr. 3, p. 12.
6. Silviu – Constantin Nedelcu, „Fondul «Special» sau Fondul «Secret»” (III), în Tezaur. Foaie a Bibliotecii Academiei Române, anul I (2020), nr. 6, p. 10-11.

4. Un scurt istoric al Fondului „Special” din Biblioteca Academiei Române

Fondul „Special” sau Fondul „Secret” a cunoscut o primă etapă în epurarea Bibliotecii Academiei Române. Acest lucru, cunoscut şi sub numele de defascizarea colecţiilor bibliotecii, a avut loc după momentul 23 August 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei.

În data de 7 decembrie 1944 a fost constituită o comisie specială de cenzură la nivelul Ministerului Afacerilor Străine, prin Direcţia Presei şi Informaţiilor, care avea să interzică circulaţia anumitor publicaţii cu carcater anticomunist sau profascist, să cenzureze sau să elimine complet anumite pasaje incriminatoare.

Persoana desemnată de Biblioteca Academiei Române pentru a face parte din Comisia de epurare a unor publicaţii conform Decretului-Lege nr. 364 publicat în Monitorul Oficial nr. 102 din 4 Mai 1945, avea să fie Traian Popovici, bibliotecar.

În ceea ce priveşte epurarea cărţilor reiese de-aici faptul că nu a existat încă un control total asupra publicaţiilor interzise şi nici o încăpere specială pentru acestea la finalul anului 1945.

Epurarea publicaţiilor, începută în 16 septembrie 1944 de către Traian Popovici, a continuat în Biblioteca Academiei Române şi avea să cunoască mai multe etape. Epurarea şi defascizarea colecţiilor bibliotecii a continuat după anul 1944, până în 1948, imediat după abdicarea Regelui Mihai I şi transformarea Regatului României în Republică Populară, când a cunoscut o nouă etapă. Aşa cum reiese din documentul menţionat anterior, s-a început epurarea tuturor periodicelor care se refereau la membrii Dinastiei Regale. Între anii 1945-1948 au fost publicate mai multe liste oficiale cu titluri şi persoane ce urmau să fie epurate din colecţiile bibliotecii.

Lucrările respective sunt, în ordine cronologică: 1) Ministerul Propagandei, Publicaţiile scose din circulaţie până la 1 august 1945, Bucureşti, 1945; 2) Ministerul Informaţiilor, Publicaţiile scose din circulaţie până la 1 iunie 1946, Bucureşti, 1946; 3) Publicaţiile interzise până la 1 mai 1948, Bucureşti, 1948; 4) Publicaţiile interzise. Supliment 1. 1 mai – 1 noiembrie 1948, Bucureşti, 1948. Ultimele două vor fi de referinţă pentru toată perioada ce va urma. După crearea Fondului „Special” sau „Secret”, o serie de publicaţii periodice, alături de cărţi, hărţi şi alte tipuri de documente, vor fi interzise după 1944.