Raport știinţific sintetic intermediar al proiectului

Convergenţe lingvistice balcano-romanice în

dialectele româneşti sud-dunărene

În prima etapă (01. 10. 2015-31.12.2015) si în etapa a doua (01.01.2016 – 31.12.2016), conform planului de cercetare depus iniţial, ne-am propus şi am realizat următoarele:

•          centralizarea datelor culese după primul rând de anchete dialectale, conform aspectelor lingvistice urmărite (lexic, morfologie, sintaxă);
•          transcrierea fonetică a textelor culese în cadrul primei etape;
•          digitalizarea datelor existente, prin generarea automată de hărţi lingvistice, cu comentariile aferente;
•          schiţarea volumului de publicat, cu completarea câmpurilor existente;
•          pregătirea pentru al doilea rând de anchete şi (re)stabilirea contactelor cu localităţile de anchetat;
•          efectuarea anchetelor dialectale în ţările balcanice;
•          transcrierea fonetică a noilor date obţinute;
•          informatizarea şi interpretarea lexicală, morfologică şi sintactică a materialului obţinut după a doua rundă de anchete (hărţi digitalizate, interpretare, comentarii);
•          diseminarea rezultatelor cercetării, prin participare la conferinţe şi simpozioane de specialitate, din ţară şi din străinătate;
•          publicarea rezultatelor parţiale ale cercetării în reviste şi publicaţii cotate BDI.

Bugetul proiectului este de 550.000 lei, din care pentru anul 2016: 232.632,00 lei.

A. Publicaţii:

1. Nevaci Manuela, Geană Ionuţ, Consideraţii privind subordonarea la nivelul frazei în dialectul aromân, 2016, în revista academică cotată ERIH-PLUS, Fonetică şi dialectologie, XXV, p. 155-162 (publicat).  

2. Nevaci Manuela, O cercetare sociolingvistică asupra dialectului aromân, 2016, Fonetică şi dialecologie, XXXV, p 145-154 (publicat)..

3. Nevaci Manuela, Geană Ionuţ, Floarea Carmen Irina, Toroipan Teodora Nicoleta,Un nou proiect: Convergenţe lingvistice balcano-romanice în dialectele româneşti sud-dunărene. Perspectivă geolingvistică, 2016, în revista academică cotată ERIH-PLUS, Fonetică şi dialectologie, XXXV, p. 217-223 (publicat).

4. Nevaci Manuela, Cercetări de geografie lingvistică în dialectele româneşti sud-dunărene, 2016, în revista BDI, Analele Universităţii „Ovidius” din Constanţa / The Annals of Ovidius University Constanta Seria Filologie / Philology, p. 425-438 (publicat). 

5. Floarea Carmen Irina, Aspecte ale influenţei balcanice în morfologia dialectelor meglenoromân şi aromân, 2016, în revista academică cotată ERIH-PLUS, Fonetică şi dialectologie, XXV, p. 65-72 (publicat).       

6. Nevaci Manuela, Geană Ionuţ, Romance and Balkan elements in the vocabulary and morphosyntax of south-danubian romanian dialects, 2017, în revista BDI, Romània Orientale, (sub tipar).

7. Toroipan Teodora Nicoleta, Observaţii asupra elementului latino-romanic în morfologia dialectelor româneşti sud-dunărene, 2017, în revista academică cotată ERIH-PLUS, Fonetică şi dialectologie, XXXVI (sub tipar).

8. Nevaci Manuela, Geană Ionuţ, Stagii de cercetare efectuate în Anglia (Londra şi Cambridge) şi în Irlanda de Nord, 2016, în revista academică cotată ERIH-PLUS, Fonetică şi dialectologie, XXXV, 247-248 (publicat).

B. Conferinţe, simpozioane, comunicări ştiinţifice:

1. Manuela Nevaci, A new approach to geolinguistics: the Socio-Linguistic Atlas of the Aromanian Dialect, 13 iunie 2016, la Daco-Romance Linguistics Workshop, Universitatea din Cambridge, Marea Britanie.

2. Manuela Nevaci, Ionuţ Geană, Balkan and Romance linguistic convergences in South‑Danubian Romanian dialects,           13 iunie 2016, Daco-Romance Linguistics Workshop, Universitatea din Cambridge, Marea Britanie.

3. Manuela Nevaci, Ionuţ Geană, A New Geolinguistic Project: South-Danubian Romanian Dialects in a Balkan and Romance Context, 16 iunie 2016, Atlas Linguarum Europae (ALE) Symposium, Universitatea Ulster, Londonderry, Irlanda de Nord.

4. Ionuţ Geană, Manuela Nevaci, Aromanian. A Morphosyntactic Approach, 2016, Annual Conference of the English Deparment, Universitatea din Bucureşti.

5. Manuela Nevaci, Cercetări directe de teren la aromâniisi meglenomânii din spaţiul balcanic, 8 septembrie 2016, Cel de-al XVII-lea Simpozion Internaţional de Dialectologie, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române, Cluj-Napoca.        

6. Ionuţ Geană, Cercetări recente de teren la istroromânii din Croaţia, 8 septembrie 2016, Cel de-al XVII-lea Simpozion Internaţional de Dialectologie, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române, Cluj-Napoca.

7. Carmen Irina Floarea, Observaţii privind aspectul verbal ln dialectul meglenoromân, 8 septembrie 2016, Cel de-al XVII-lea Simpozion Internaţional de Dialectologie, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române, Cluj-Napoca.

8. Teodora Nicoleta Toroipan, Observaţii asupra elementului latin în morfologia dialectelor sud-dunărene, 8 septembrie 2016, Cel de-al XVII-lea Simpozion Internaţional de Dialectologie, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române, Cluj-Napoca.

9. Manuela Nevaci, Particularités romanes vs particularités balkaniques dans les dialectes roumains sud-danubiens, 1 octombrie 2016, Le XXIe Congrès International de l’Atlas Linguistique Roman (ALiR), Universitatea de Nord, Baia Mare.

10. Teodora Nicoleta Toroipan, Elemente latino-romanice în dialectele româneşti sud-dunărene – cu aplicaţie la substantiv, 25 noiembrie 2016, Cel de al XVI-lea Colocviu Internaţional al Departamentului de Lingvistică, Universitatea din Bucureşti.

11. Manuela Nevaci, Balcanic vs romanic în costrucţiile morfosintactice din dialectele aromân şi meglenoromân, 25 noiembrie2016, Cel de al XVI-lea Colocviu Internaţional al Departamentului de Lingvistică, Universitatea din Bucureşti.

12. Carmen Irina Floarea, Prefixe verbale în meglenoromână. Schimbări semantice şi morfoloice, 25 noiembrie 2016, Cel de al XVI-lea Colocviu Internaţional al Departamentului de Lingvistică, Universitatea din Bucureşti.

13. Ionuţ Geană, Cercetări lingvistice la istroromânii din Croaţia, 25 noiembrie 2016, Cel de al XVI-lea Colocviu Internaţional al Departamentului de Lingvistică, Universitatea din Bucureşti.

C. Anchete dialectale / Cercetări de teren:

1. Manuela Nevaci, Cercetări de teren la aromânii fărşeroţi din Albania, 2016.     

În perioada   30 iunie – 11 iulie 2016, m-am deplasat pentru a efectua cercetări de teren la aromânii fărşeroţi. Deplasarea s-a făcut cu trenul şi maşină particulară pe ruta: Bucureşti- Sofia – Blagoevgrad – Ohrid – Korcea – Elbasan – Fjer Gjirokastër şi retur. Ora de ieşire din ţară cu trenul: 15. 30 (vama Giurgiu Nord); ora de intrare din ţară cu trenul: 15. 00 (vama Giurgiu Nord).

Am stabilit locul de pornire în Gjirokastër, având la dispoziţie ajutorul asociaţiilor aromâneşti care mi-au facilitat transportul în celelalte localităţi unde am intervievat subiecţi pentru dialectul aromân, graiul fărşerot. Gjirokastër este o localitate situată în sudul Albaniei, centrul istoric al localităţii a fost inclus în 2005 în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Este situat în regiunea istorică a Epirului şi este atestat în documente începând cu anul 1336 sub numele Argyrokastro, ca parte a Imperiului Bizantin. După 1417 au urmat cinci secole de dominaţie otomană, în 1811 făcând parte din Paşalâcul de Ianina, district cu o numeroasă populaţie aromânească. Alături de populaţia majoritară, albaneză aici trăiesc greci şi o importantă comunitate de aromâni.

De la Gjirokastër am plecat spre localitatea Fier. În drum spre Fier (arom. Fearică ‘ferigă’) am vizitat frumoasa şi importanta mănăstire Ardeniţa, întemeiată de aromâni cu câteva secole în urmă. Aici s-a găsit icoana pe care Nectarie Tărpu a scris primul text aromânesc găsit până acum: VírÐiră, múmă al DumniËắ, cră tră no˜ pecătóş×i ‘Fecioară, mamă a lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoşii’ (anul 1731). Un călugăr mi-a confirmat existenţa acestei icoane, care nu se mai află la Ardeniţa, aşa că nu am putut-o vedea.

Oraşul Fier este unul din centrele importante ale aromânilor din Albania. Aici îşi desfăşoară activitatea o puternică filială a asociaţiei „Aromânii din Albania”. În Fier există câteva sute de familii de aromâni fărşeroţi, veniţi din satele din împrejurimi. Oraşul fiind în câmpia Muzachiei (alb. Muzëqe), fărşeroţii din această zonă sunt numiţi şi muzăchiari.

Următoarele localităţi din care am cules texte dialectal sunt: Divjaka, Saranda, Elbasan, Selenice. La Divjaka l-am întâlnit pe învăţătorul care predă orele de dialect aromân şi pe elevii acestuia, de la care am obţinut un bogat material dialectal inedit.

Textele înregistrate ilustrează mai multe generaţii de vorbitori, persoanele care ni le-au furnizat fiind bărbaţi, femei şi copii.

Dintre particularităţile graiului fărşerot vorbit de aromânii din Albania,reţinem faptul că sistemul vocalic are 6 unităţi, vorbitorii nefăcând distincţie între ă şi î, rău însemnând atât ‘rău’ cât şi ‘râu’. În lexic, am înregistrat câteva cuvinte neatestate în DDA: bi×óc°‘loc’ (et. nec.), cóţă ‘strâmt’ (< alb. koce), viÉ° ‘viţel’ (< alb. viç), grắmbă ‘pir’ (et. nec.).

Colecţia de texte care urmează reprezintă o selecţie din bogatul material dialectal cules de noi la faţa locului de la aromânii fărşeroţi din Albania.

După o călătorie plină de pitoresc în zona muntoasă a Albaniei am revenit cu maşină particulară la Corcea, de unde m-am îndreptat spre Sofia şi, cu trenul, spre Bucureşti.

2. Manuela Nevaci, Cercetări de teren la aromânii din Grecia, 2016.

În perioada 24 iulie – 8 august 2016, m-am deplasat în Grecia. Deplasarea s-a făcut cu autobuzul şi trenul pe ruta: Albania – Ioanina –Atena – Grevena Samarina –Salonic –Sofia –Skopje.

Stagiul a avut un dublu scop: a) lărgirea orizontului ştiinţific prin contact cu specialişti în domeniu şi cu surse de informare inexistente în ţară; b) efectuarea de anchete la faţa locului la aromânii din spaţiul balcanic pentru a culege date despre comunitatea aromânilor din Grecia: număr de vorbitori, gradul de conservare a dialectului, cultivarea obiceiurilor. A fost o etapă importantă pentru asigurarea bazei de date inedite, care vor fi prelucrate şi valorificate în etapele următoare. Anchetele la faţa locului s-au făcut pe baza Chestionarului lingvistic şi etnografic întocmit de noi, care a fost îmbogăţit prin adaptarea la realităţile întâlnite pe teren. Toate materialele au fost înregistrate pe suport electronic. Am adăugat fotografii cu valoare etnografică şi înregistrări audio. Am avut în vedere stocarea informaţiei într-o bază de date care va fi pusă ulterior la îndemâna specialiştilor interesaţi de subiectul abordat de noi.

Aromânii formează mai multe g r u p u r i, deosebite între ele prin particularităţi de grai, la care se adaugă anumite elemente specifice privind portul, muzica, unele obiceiuri, ca şi modul de viaţă şi ocupaţiile. Cele mai importante grupuri sunt: pindenii, grămostenii, fărşeroţii, gabrovenii. În Grecia, aromânii se găsesc în jumătatea de nord, în provinciile Macedonia, Epir, Tesalia.

În perioada şederii în Grecia am efectuat anchete de teren şi înregistrări de texte dialectale (100 de ore) la aromâni din mediu urban şi rural din localităţile: Ioanina, Samarina, Smixi, Băiasa, Perivoli, Avdela, Veria, Horopani (Stenimahos), Neaosa, Seli Meyali Livadi (pentru dialectul aromân) localităţi situate în Macedonia grecească, Epir (Pind) şi Tesalia. şi în L’umniţa (Skra), Oşiâi (Arhagghelos), Axioupoli, Cupă (dialectul meglenroromân). Au fost înregistraţi subiecţi din toate generaţiile de vorbitori, cu grade diferite de instruire şi de cunoaştere a limbii greceşti. A rezultat un corpus important de texte dialectale, din perspectivă sociolingvistică, care urmează să fie transcrise şi interpretate.

            Studiul interferenţelor lingvistice la nivel balcanic este o temă de actualitate, dată fiind situaţia actuală din zona cercetată din Grecia, unde, alături de aromâni, există slavi macedoneni şi albanezi, iar alături de meglemoromâni, există slavi.

      Interesul cercetării constă în relevarea modului în care elementul romanic, dialectele aromân şi meglenoromân, se conservă în mediu aloglot. Totodată, raportarea la dacoromână conduce la rezultate importante privind romaniatea nord – şi sud-dunăreană.

            Activitatea în stagiu a presupus, de asemenea, contacte ştiinţifice cu specialişti in domeniu, care mi-au pus la dispoziţie o bogată bibliografie, pe care am găsit-o in bibliotecile universitare.

Bibliografia studiată la Biblioteca Universităţii din Atena şi la Biblioteca Universităţii din Salonic coroborate cu analiza materialului înregistrat constituie baza culegerii de texte şi hărţi geololingvistice ce vor fi incluse in lucrarea noastră. Pe aceeaşi bază bibliografică şi material inedit cules pe teren am pregătit o comunicare ce va fi prezentată la Simpozionul Internaţional de Dialectologie ce va avea loc la Cluj în perioada 7-10 septembrie 2016, lucrare de cercetare geolingvistică realizată în cadrul proiectului Convergenţe lingvistice balcano-romanice în dialectele româneşti sud-dunărene TINERE ECHIPE DE CERCETARE PN-II-RU-TE-2014-4-2523, UEFISCDI.

   În ceea ce priveşte dialectul aromân, în localităţile anchetate sunt reprezentate cele trei graiuri principale: fărşerot, pindean, grămostean.     

Dialectul meglenoromân este vorbit de locuitorii câtorva sate din ţinutul (regiunea) Meglen, situat în nordul Greciei, la graniţa cu R. Macedonia; o parte a acestei regiuni se află în R. Macedonia. Este vorba de 8 sate, dintre care 7 se găsesc în Grecia (Liumniţa, Cupa, Oşini, Birislav, Lundzini, Ţârnarcca, Nânta) şi unul în R. Macedonia (Huma). Plecând din satele lor de origine, unele familii de meglenoromâni s–au răspândit prin oraşe din Grecia şi R. Macedonia. Împrejurările istorice au făcut ca, între cele două războaie mondiale, meglenoromânii islamizaţi din Nânta să fie duşi în Turcia europeană; în aceeaşi perioadă, câteva sute de familii de meglenoromâni s–au mutat în România (în Dobrogea, unde îi găsim şi astăzi, în localitatea Cerna, jud. Tulcea).

M e g l e n o r o m â n i i sunt urmaşii populaţiei romanizate din ţinutul situat între Dunăre şi Haemus, care se află în contact teritorial atât cu populaţia romanizată din nordul Dunării, cât şi cu populaţia romanizată din sudul Dunării (strămoşii istroromânilor şi ai aromânilor). Aşa se explică asemănările meglenoromânei, pe de o parte, cu dacoromâna (graiurile sudice) şi, pe de altă parte, cu istroromâna şi cu aromâna. După bătălia de la Lebunion (Tracia) din anul 1091, împăratul bizantin Alexios I Comnenul a colonizat în ţinutul Megleniei (Macedonia) o parte din pecenegii făcuţi prizonieri, împreună cu familiile lor. La scurtă vreme, într-un decret din anul 1094 al aceluiaşi împărat, se vorbeşte de vlahii din Meglenia, de unde rezultă că pecenegii colonizaţi fie erau amestecaţi cu români din ţinuturile dunărene, fie au întâlnit vlahi existenţi dinainte acolo. Meglenoromâna prezintă asemănări mai mari îndeosebi cu unele graiuri ale aromânei (de exemplu, graiul Molovişte şi Gopeş), de unde rezultă că unii dintre strămoşii meglenoromânilor s-au deplasat spre sud împreună cu o parte dintre aromâni.

         Chestionarul aplicat cuprinde 132 întrebări selectate din Chestionarul Noului Atlas Lingvistic Român pe Regiuni (NALR), (faptele fonetice, lexicale şi morfologice care evidenţiază elementul romanic şi cel balcanic în dialectele româneşti sud-dunărene).

            Pe hărţile atalsului urmărim:

– situaţia dialectală actuală a dialectelor româneşti sud-dunărene şi a graiurilor lor din perspectiva distribuţiei spaţiale

– particularităţi fonetice morfologice şi lexicale refelectate în ceea ce au mostenit aceste dialecte din latină şi ceea ce se datorează contactului cu limbile balcanice. Ne interesează din punct de vedere fonetic, fenomene precum:

I. La nivel fonetic:

A. Vocalic

-asurzirea consoanelor finale în graiurile aromâne şi meglenoromâne aflate în contact cu limbile bulgare şi cu slava macedoneană,

-realizarea în istroromână şi în unele graiuri ale aromânei, a diftongilor [÷a], [¤a] ca [¦], [a] (şi, uneori, chiar ca [e],[o]); veade, doarme sau în aromână a lui [÷a] ca ˜a;

-păstrarea lui [e] şi a diftongul [÷a] după labiale, [e]) indiferent de timbrul vocalic din silaba următoare: ar., mgl., ir. ved,

-păstrarea lui [u] final asilabic ([u] scurt final) după orice cuvânt care se termină într-o consoană: lişin° sau şi după grup consonantic în graiurile fărşerote drom° etc         În meglenoromână, [U] scurt final nu există.

– consonantizarea lui ” din [a”], [e”] > [av] ([af]), [ev] ([ef]) prin contactul cu albaneza, bulgara (prift alb.): în aromână avdu [< lat. audio], caftu [< lat. *ca”to],     în istroromână: âvzi [= auzi], cåvtă [= caută], prevt [= preot] etc. În acest dialect, fenomenul apare şi în poziţie intermediară şi finală: dova [= două], nov¦[= nouă] (adj.), brăv [= brâu], grăv [= grâu] etc; în meglenoromână, diftongii [a”], [e”] se păstrează: da”g [= adaug], pre”t [= preot] etc.

B. Consonantic:

-ocurenţa lui l velar sub influenţa limbilor slave şi albaneze

-distribuţia lui r uvular şi acelui vibrant în graiurile fărşerote- rotacismul în dialectul istroromân (Rotacismul este o particularitate caracteristică istroromânei, prin care acest dialect se aseamănă cu subdialectul crişean al dacoromânei: ţire pentru ţine].

– conservarea [l′] s-a păstrat şi în grupurile [cl′], [gl′], care în dacoromână au evoluat la [7], [0]: ar. ndzinucl′edzu, mgl. mi fac pi zinucl′

II. MORFOSINTAXĂ

            Gradele de comparaţie

                               comparativ         superlativ relativ         superlativ absolut

aromână:     ma (cama) bun     mai (ma) bunlu             multu bun

mgl.:           mai bun               ţela mai bun                 mult bun

ir.:               mai bur               ţe mai bur                     iåco bur

În aromână şi în meglenoromână se păstrează formele tari, etimologice de perfect simplu (istroromâna nu are perfect simplu):

            ar. arşu, mgl. arş < lat. arsi

            Mai mult ca perfectul este analitic, în aromână şi în meglenoromână, fiind format cu auxiliarul verbului „avea” la imperfect + participiul verbului de conjugat:

            ar. aveam căntată, durńită,

            mgl. veam durmit,

E importantă înregistrarea formelor verbale compuse de la conjunctiv, deoarece în aromână, conjunctivul este un mod cu o frecvenţă foarte mare şi are patru timpuri: prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, timpuri precedate de morfemul să ( < lat. si), care devine în română, marcă a acestui mod.

Lexic. Două aspecte sunt de relevat:

a) prezenţa în dialectele sud-dunărene a unor termeni latineşti care nu apar în dacoromână;

b) împrumuturi locale din limbile balcanice: îndeosebi din greacă (în aromână), din bulgară şi slava macedoneană (în meglenoromână), din croată şi italiană (în istroromână). În aromână şi în meglenoromână e, de asemenea, mare numărul de împrumuturi de origine turcească, pătrunse fie direct, fie prin filieră (greacă, respectiv slavă).

Pentru elementul latin, ne vor interesa exemple, care fie unesc dialectele sud-dunărene, opunându-le dacoromânei, fie grupează dialectele în diferite moduri: ar., dr., mgl. sănătos (< lat. *sanitosus) – ir. săr (< lat. sanus) şi parţial în aromână sân,

păstrându-se pe dialectele sanitosus şi sanus.

Influenţa slavă în vocabularul meglenoromânei este puternică. În afară de fondul vechi slav, comun tuturor dialectelor, în meglenoromână apar numeroase împrumuturi recente din bulgară şi macedoneană. Dintre împrumuturile din prima categorie menţionăm câteva din cele care apar şi în celelalte dialecte: anvălés, anvărtés, bábă, gărdínă, gríndă, kl÷áşti, klóput, k¤ásă, kulák, lupátă, p¤álă, plătés, sítă, trup, tupés etc.

Ca şi în cazul elementului latin, unele împrumuturi slave sunt comune meglenoromânei şi dacoromânei, fiind necunoscute aromânei: bărlóg, buluván. gléznă, g£skă ‘gîscă’, jir, m£nkă ‘trudă, caznă’, nivó×ă ‘nevoie’, prăl£s, sădés, ubráz, vr÷ámi. etc.

Dintre împrumuturile slave recente, menţionăm: číčă ‘unchi’ (< bg. čico), d÷ad ‘moş’ (< bg. dÑdo), krif ‘strâmb’ (< bg. kriv), lisíţă ‘vulpe’ (< bg. lisica), loş ‘bolnav’ (< bg. loš), slăv÷ái ‘privighetoare’ (< bg. slavÑj), tăpólă ‘plop’ (< bg. topola) etc.

Elementul turcesc

Ca importanţă, urmează, în cadrul împrumuturilor, elementului slav. Deoarece cuvintele turceşti cunosc o largă răspândire, întâlnindu-se şi în celelalte limbi balcanice vorbite în Macedonia, delimitarea împrumuturilor directe de cele făcute prin filieră este, adesea, greu de făcut. Forma sub care apar cuvintele turceşti în meglenoromână trădează, de obicei, filiera limbii bulgare: ahčiiă ‘bucătar’ ( tc. ahči), čătí˜ă ‘acoperiş’ (tc. čaty), ˜emíş ‘fructe’ (tc., maced. emiš), kumşí˜ă ‘vecin’ (tc. komšy, bg. komšija) etc.

Elementul grecesc

In afară de câteva cuvinte vechi greceşti, existente şi în celelalte dialecte (dacoromână, aromână) – fríkă, pr¤áspăt, skáfă, ‘pahar’, traistur ‘traistă’ –, apar unele împrumuturi recente, care se întâlnesc şi în bulgară : avlí˜ă ‘curte’ (gr. aνλη, bg. avlíja), 7inisés ‘pornesc’ (gr., bg. kinisvam), kúklă ‘păpuşă’ (gr. κoύκλa, bg. kukla) etc.

Elementul albanez

Cuvintele moştenite din substratul comun românei şi albanezei sunt, în general, cele cunoscute tuturor dialectelor: báligă, brad, búkur, búză, gard, gúşa, kăpúşă, kătún, m³nz, strúngă, ‘stână’, úrdă etc. Nu sunt semnalate împrumuturi recente directe.

Imprumuturi romanice. Cele câteva cuvinte de origine romanică – gaz, kaşkavál, lamarínă ‘tablă de fier’ (cf. gr. λaμρíνa) – au pătruns în dialect prin intermediul limbilor balcanice.

Aşa cum au arătat marii noştri lingvişti – Sextil Puşcariu, Ovid Densusianu, Al. Philippide, Al. Rosetti, I. Iordan – nu se poate concepe studiul ştiinţific al limbii române fără cunoaşterea dialectelor româneşti sud-dunărene.

2. Manuela Nevaci, Cercetări de teren la aromânii din R. Macedonia, 2016.

În perioada 8 august – 5 septembrie 2016 m-am deplasat în R. Macedonia. Deplasarea s-a făcut cu autobuzul şi trenul pe ruta: Sofia-Skopje, Bitola and Ohrid –Skopje-Sofia-Bucureşti. Am început deplasarea din Bulgaria (Sofia) deoarece mă aflam în continuarea călătoriei de stagiu, fiind cel mai aproape punct de plecare către Skopje (R. Macedonia), următoarea destinaţie a stagiului în cadrul proiectului. Am plecat din Skopje pe 4 septembrie la ora 00.05 şi am poposit in Sofia până pe 5 septembrie pentru a lua trenul la ora 08.00 spre Bucureşti, neavând altă legătură. Deplasările pe teren au fost efectuate cu ajutorul asociaţiilor aromâneşti din R. Macedonia şi cu sprijinul comunităţii locale de aromâni

Stagiul a avut un dublu scop: a) lărgirea orizontului ştiinţific prin contact cu specialişti în domeniu şi cu surse de informare inexistente în ţară; b) efectuarea de anchete la faţa locului la aromânii din spaţiul balcanic pentru a culege date despre comunitatea aromânilor din R. Macedonia: număr de vorbitori, gradul de conservare a dialectului, cultivarea obiceiurilor. A fost o etapă importantă pentru asigurarea bazei de material inedit, care va fi prelucrat şi valorificat în etapele următoare. Anchetele la faţa locului s-au făcut pe baza Chestionarului lingvistic şi etnografic întocmit de noi, care a fost îmbogăţit prin adaptarea la realităţile întâlnite pe teren. Toate materialele au fost înregistrate pe suport electronic. Am adăugat fotografii cu valoare etnografică şi înregistrări audio. Am avut în vedere stocarea informaţiei într-o bază de date care va fi pusă ulterior la îndemâna specialiştilor interesaţi de subiectul abordat de noi.

În perioada şederii în R. Macedonia am efectuat anchete de teren şi înregistrări de texte dialectale la aromâni din mediu urban şi rural din localităţile: Bitola, Beala di Supră, Mulovişte, Ohrid. Au fost înregistraţi subiecţi din toate generaţiile de vorbitori, cu grade diferite de instruire şi de cunoaştere a limbii greceşti. A rezultat un corpus important de texte dialectale, din perspectivă sociolingvistică, care urmează să fie transcrise şi interpretate.

            Interesul cercetării constă în relevarea modului în care elementul romanic, dialectele aromân şi meglenoromân, se conservă în mediu aloglot. Totodată, raportarea la dacoromână conduce la rezultate importante privind romaniatea nord – şi sud-dunăreană.

            Activitatea în stagiu a presupus, de asemenea, contacte ştiinţifice cu specialişti in domeniu: întâlniri de lucru Prof. univ. dr. Dr. Marjan Markovik, Director al Centrului de Cercetări pentru Lingvistica Areală din cadrul Academiei Macedonene de Ştiinţă şi Artă, membru corespondent al Academiei Macedonene de Ştiinţă şi Artă care mi-a pus la dispoziţie o bogată bibliografie, pe care am găsit-o in bibliotecile universitare.

Bibliografia studiată la Biblioteca Universităţii din Skopje coroborate cu analiza materialului înregistrat constituie baza culegerii de texte şi hărţi geololingvistice ce vor fi incluse in lucrarea noastră. Pe aceeaşi bază bibliografică şi material inedit cules pe teren am pregătit o comunicare ce va fi prezentată la Simpozionul Internaţional de Dialectologie ce va avea loc la Cluj în perioada 7-10 septembrie 2016, lucrare de cercetare geolingvistică realizată în cadrul proiectului Convergenţe lingvistice balcano-romanice în dialectele româneşti sud-dunărene TINERE ECHIPE DE CERCETARE PN-II-RU-TE-2014-4-2523, UEFISCDI.

   În ceea ce priveşte dialectul aromân, în localităţile anchetate sunt reprezentate două dintre cele trei graiuri principale: fărşerot şi grămostean.    

         Chestionarul aplicat cuprinde 132 întrebări selectate din Chestionarul Noului Atlas Lingvistic Român pe Regiuni (NALR), (faptele fonetice, lexicale şi morfologice care evidenţiază elementul romanic şi cel balcanic în dialectele româneşti sud-dunărene).

1.       BRUNETĂ, pl. ‛(femme) brune’ [71]

2.       BLONDĂ, pl. ‛(femme) blonde’ [73]

3.       (OCHI) CĂPRUI, pl. ‛(oeil) marron’ [100]

4.       VEDE (ind. prez., 3 sg., 3 pl.) ‛je vois’ [101]

5.       VEDEM (ind. prez., 1–2 pl.) ‛nous voyons’ [101]

6.       VEDEAM (ind. imperf., 1–3 sg., 3 pl.) ‛je voyais’ [102]

7.       VEDEAŢI (ind. imperf., 2 pl.) [102]

8.       VĂZU (ind. perf. s., 3 sg., 3 pl.) ‛je vis’ [103]

9.       VĂZURĂM (ind. perf. s., 1–2 pl.) ‛je vis’ [103]

10.    AM VĂZUT (ind. perf. c., 1 sg.) ‛j’ai vu’ [104], VĂZUSEM (ind. m.m. ca p., 1 sg.) ‛j’avais vu’ [105]

11.    VA VEDEA (ind. viit., 3 sg., 3 pl.) ‛je verrai’ [106]

12.    VOM VEDEA (ind. viit., 1–2 pl.) [106]

13.    SĂ VADĂ (conj. prez., 3 sg., 3 pl.) ‛que je voie’ [107]

14.    SĂ FI VĂZUT¹ (conj. perf., 1 sg.) ‛que j’aie/ j’eusse vu’ [108]

15.    SĂ FI VĂZUT² (conj. perf., 1 sg.) [108]

16.    AŞ VEDEA (cond. prez., 1 sg.) ‛je verrais’ [109]

17.    AŞ FI VĂZUT (cond. perf., 1 sg.) ‛j’aurais vu’ [110]

18.    VOI FI VĂZUT (ind. viit. anterior, 1 sg.) ‛je serais vu’

19.    OI FI VĂZUT (dubitativ, 1 sg.)

20.    VEZI! (imperat., 2 sg.) ‛vois!’ [111]

21.    VEDEŢI! (imperat., 2 pl.) [111]

22.    NU VEDEA! (imperat. neg., 2 sg.) ‛ne vois pas!’ [112]

23.    NU VEDEŢI! (imperat. neg., 2 pl.) [112]

24.    VĂZÂND (ger.) ‛en voyant’ [113]

25.       CAUT (ind. prez., 1–2 pl.) ‛je cherche’ [115]

26.       CAUT (ind. prez., 3 sg., 3 pl.) [115]

27.    CHIOARĂ, pl. ‛borgne’ [120]

28.     AUD (ind. prez., 3 sg., 3 pl.) ‛j’entends’ [138]

29.     AUD (ind. prez., 1–2 pl.) [138]

30.       AUZEAM (ind. imperf., 1 sg., 1 pl.) ‛j’entendais’ [139]

31.       AUZEAM (ind. imperf., 2 sg., 2 pl., 3 sg., pl.) [139]

32.     AUZII (ind. perf. s., 3 sg., 3 pl.) ‛j’entendis’ [140]

33.     AUZII (ind. perf. s., 1–2 pl.) [140]

34.     SĂ AUDĂ (conj. prez., 3 sg.) ‛qu’il entende’ [141]

35.    SURDĂ , pl. ‛sourde’ [143]

36.    ASURZESC (ind. prez., 1–3 sg., 1–3 pl.) ‛je deviens sourd’ [144]

37.    PELTIC ‛qui zézaie’ [171]

38.    MESTEC (mâncarea în gură) (ind. prez., 3 sg., 1–3 pl.) ‛je mâche’ [188]

39.    ÎNGHIŢIM (ind. prez., 1–3 pl.) ‛j’avale’ [189]

40.    ÎNGHITE (ind. prez., 3 sg., 3 pl.) [189]

41.    NU ÎNGHIŢI! NU ÎNGHIŢIŢI! (imper. neg., 2 sg., 2 pl.) ‛n’avale pas!’ [190]

42.    SĂ ÎNGHITĂ (conj. prez., 3sg., 3 pl.) ‛qu’il avale’ [191]

43.    TUŞESC (ind. prez., 3 sg., 3 pl.) ‛je tousse’ [192]

44.    TUŞIM (ind. prez., 1–2 pl.) [192]

45.    TUŞEAM (ind. imperf., 1–3 sg., 1 pl.) ‛je toussais’ [193]

46.    TUŞEAM (ind. imperf., 2 pl., 3 pl.) [193]

47.    TUŞII (ind. perf. s., 1–3 pl.) ‛je toussai’ [194]

48.    AM TUŞIT (ind. perf. c., 1 sg.) ‛j’ai toussé’ [195]

49.    TUŞISEM (ind. m. m. ca p., 1 sg.) ‛j’avais toussé’ [196]

50.    VA TUŞI (ind. viit., 3 sg., 3 pl.) ‛il toussera’ [197]

51.    VOI FI TUŞIT (ind. viit. anterior, 1 sg.) ‛je serais toussé’

52.    SĂ TUŞEASCĂ (conj. prez., 3 sg., 3 pl.) ‛qu’il tousse’ [198]

53.    SĂ FI TUŞIT¹ (conj. perf., 1sg.) ‛que j’ai/ j’eusse toussé’ [199]

54.    SĂ FI TUŞIT² (conj. perf., 1 sg.) ‛que j’aie/j’eusse toussé’ [199]

55.     AŞ TUŞI (cond. prez., 1 sg.) ‛je tousserais’ [200]

56.    AŞ FI TUŞIT (cond. perf., 1 sg., 1 pl.) ‛j’aurais toussé’ [201]

57.    OI FI TUŞIT, dubitativ (1 sg.)

58.    TUŞEŞTE! (imperat., 2 sg., 2 pl.) ‛tousse!’ [202]

59.    NU TUŞI! (imperat. neg., 2 sg., 2 pl.) ‛ne tousse pas!’ [203]

60.    TUŞIND (ger.) ‛en toussant’ [204]

61.    MICĂ (de statură), pl. ‛petite; de petite taille’[222] gradul poyitiv

62.    MICĂ (de statură), pl. ‛petite; de petite taille’[222] la comparativ

63.    MICĂ (de statură), pl. ‛petite; de petite taille’[222] la superlativ relativ

64.    MICĂ (de statură), pl. ‛petite; de petite taille’[222] la superlativ absolut

65.    RĂGUŞIT, pl. ‛enroué’ [232]

66.    SĂNĂTOASĂ, pl. ‛saine’ [455]

67.    ŞTIRBĂ, pl. ‛édentée’ [252]

68.    GRUMAZ, pl. [D] ‛cou, nuque’ [269]

69.    PIŞC (ind. prez., 3 sg., 3 pl., 1–2 pl.) ‛je pique’ [280]

70.    SIMT (ind. prez., 3 sg., 1–3 pl.) ‛je sens’ [281]

71.    MI-AM SCRÂNTIT O MÂNĂ (ind. perf. c., 1 sg.) ‛je me suis foulé la main’ [324]

72.    CIUNG, -Ă, pl.‛manchote’ [328]

73.    ŢINEM (ind. prez., 1–2 pl.) [gest] ‛nous tenons’ [343]

74.    TINEAŢI (ind. imperf., 2 pl.) [gest] ‛vous teniez’ [344]

75.    ŢINUI (ind. perf. s., 3 sg., 3 pl.) ‛je tins’ [345]

76.    ŢINUI (ind. perf. s., 1–2 pl.) ‛je tins’ [345]

77.    AM ŢINUT (ind. perf. c., 1 sg.) ‛j’ai tenu’ [346]

78.    ŢINUSEM (ind. m.m.c.p., 1 sg.) ‛j’avais tenu’ [347]

79.    VOI FI ŢINUT (viit. anterior, 1 sg.) ‛je serais tenu’

80.    SĂ ŢINĂ (conj. prez., 3 sg., 3 pl.) ‛qu’il tienne’ [349]

81.    SĂ FI ŢINUT¹ (conj. perf., 1 sg.) ‛que j’aie/ j’eusse tenu’ [350]

82.    SĂ FI ŢINUT² (conj. perf., 1 sg.) ‛que j’aie/ j’eusse tenu’ [350]

83.    AŞ ŢINE (cond. prez., 1 sg.) ‛je tiendrais’ [351]

84.    AŞ FI ŢINUT (cond. perf., 1 sg.) ‛j’aurais tenu’ [352]

85.    OI FI ŢINUT (dubitativ, 1 sg.)

86.    NU ŢINE!; NU ŢINEŢI! (imperat. neg., 2 sg., 2 pl.) ‛ne tiens pas!’ [354]

87.    ŢINÂND (ger.) ‛tenant’ [355]

88.    PIPĂI (ind. prez., 3 sg.) [gest] ‛je touche’ [373]

89.    . PIPĂI (ind. prez., 1–2 pl.) [gest] [373]

90.    NETED adj. ‛lisse’ [375]

91.    UMBLU (ind. prez., 1–3 pl., 3 sg.) ‛je vais’, ‛je marche’ [378]

92.    ŞCHIOPĂTEZ (ind. prez., 1–3 pl., 3 sg.) ‛je boite’ [381]

93.    ROTULĂ (LA GENUNCHI), pl. [indic.] ‛rotule’ [389]

94.    ÎNGENUNCHEZ (ind. prez., 1 sg.) [gest] ‛j’agenouille’ [390]

95.    MĂ DESCALŢ (ind. prez. 3 sg., 1–3 pl.) ‛je me déchausse’ [403]

96.    MĂ DEZBRAC (ind. prez., 2–3 sg., 1–3 pl.) [gest] ‛je me déshabille’ [405]

97.    SĂ SE DEZBRACE (conj. prez., 3 sg.) ‛qu’il se déshabille’ [406]

98.    DORM (ind. prez., 3 sg., 3 pl.) ‛je dors’ [407]

99.    DORM (ind. prez., 1–2 pl.) [407]

100.DORMEAM (ind. imperf., 1 sg., 1 pl.) ‛je dormais’ [408]

101.DORMEAM (ind. imperf., 2–3 sg., 3 pl.) [408]

102. DORMEAM (ind. imperf., 2 pl.) [408]

103.DORMII (ind. perf. s., 3 sg.) ‛je dormis’ [409]

104.DORMII (ind. perf. s., 1–3 pl.) ‛je dormis’ [409]

105.AM DORMIT (ind. perf. c., 1 sg.) ‛j’ai dormi’ [410]

106.DORMISEM (ind. m. m. c. pf., 1 sg.) ‛j’avais dormi’ [411]

107.VOI DORMI (ind. viit., 3 sg.) ‛je dormirai’ [412]

108.VOI FI DORMIT (ind. viit. anterior, 1 sg.) ‛je serai dormi’

109.SĂ DORM (conj. prez., 3 sg., 3 pl.) ‛que je dorme’ [413]

110.SĂ FI DORMIT¹ (conj. perf., 1 sg.) ‛que j’aie/ j’eusse dormi’ [414]

111.SĂ FI DORMIT² (conj. perf., 1 sg.) ‛que j’aie/ j’eusse dormi’ [414]

112.AŞ DORMI (cond. prez.) ‛je dormirais’ [415]

113.AŞ FI DORMIT (cond. perf., 1 sg.) ‛j’aurais dormi’ [416]

114.OI FI DORMIT (dubitativ, 1 sg.)

115. NU DORMI! (imperat. neg., 2 sg., 2 pl.) ‛ne dors pas!’ [418]

116. DORMIND (ger.) ‛en dormant’ [419]

117. VISEZ (ind. prez., 3 sg., 1–3 pl.) ‛je rêve’ [420]

118. DISPENSAR, pl. ‛dispensaire’ [433]

119. VARICE ‛varice’ [449]

120. GEM (ind. prez., 3 sg., 1–3 pl.) ‛je gémis’ [459]

121.AMEŢEALĂ ‛vertige’ [460]

122. EPILEPSIE ‛épilepsie’ [461]

123. LEŞIN (ind. prez., 1–3 sg., 1–3 pl.) ‛je m’évanouis’ [462]

124.Adverbul de loc: de apropiere, de depărtare

125.Proumele demonstrativ

126.Pronumele posesiv

127.Pronumele personal

128.Pronumele reflexiv

129.Numeralul 20

130.Obiectul direct [nume de poersoane]

131.Complementul de direcţie

132.Complementul de stare

Numărul aromânilor din R. Macedonia este de aproximativ 20 000.

La Skopje am stabilit legături cu reprezentanţii asociaţiilor aromâneşti din Ohrida (arom. Óhărdă) şi Bitolia (arom. Bítule).

            În Ohrida există un cartier aromânesc în apropiere de centrul oraşului (Vlaška mala, arom. măhălắlu armânéscu), întemeiat de aromâni, care au început să se stabilească în acest oraş începând cu secolul al XVIII-lea, îndeosebi după distrugerea de către musulmani (în perioada 1769-1780) a faimoasei citadele culturale a aromânilor, oraşul Moscopole.           Tot în Ohrida am vizitat muzeul local, găzduit de o impozantă clădire, cu două etaje, datând din secolul al XVIII-lea, care a aparţinut unui mare bogătaş aromân, care avea legături cu centrul Europei, îndeosebi cu Austro-Ungaria.

            Numărul aromânilor din Ohrida este de câteva sute. Există o asociaţie culturală, care organizează manifestări folclorice (cântece şi dansuri aromâneşti) şi se preocupă de păstrarea dialectului.

            Cu sprijinul Asociaţiei culturale a aromânilor din Ohrida, am vizitat cele două biserici amintite mai sus şi am înregistrat texte dialectale şi etnotexte de la mai multe familii de aromâni. Dialectul aromân se păstrează foarte bine şi e vorbit în mod curent, chiar de către generaţiile mai tinere. În unele familii (de obicei, bilingve) copiii au o cunoaştere pasivă a dialectului, pe care îl înţeleg, dar nu-l vorbesc sau îl vorbesc cu dificultate. Toţi subiecţii intervievaţi au conştiinţa clară a asemănărilor mari dintre aromână şi dacoromână. Această conştiinţă s-a întărit în perioada recentă, îndeosebi după 1990, de când foarte mulţi tineri de origine aromână îşi fac studiile universitare (uneori şi liceale) în România.

În Bitolia există cea mai însemnată comunitate aromânească din R. Macedonia. Numărul vorbitorilor este de câteva mii. Numele Bitolia este derivat din vechiul cuvânt slav Obitel ‘mănăstire sau reşedinţă’. Când sensul numelui nu a mai fost înţeles, el a pierdut prefixul slav o. În perioada bizantină, numele a fost grecizat în Voutélion (Βουτέλιον) sau Vitólia (Βιτώλια). Numele în aromână Bítuli este, de asemenea, derivat din numele slav. Un alt nume grecesc sub care oraşul era cunoscut este Monastiri (Μοναστήρι) ‘mănăstire’.

Recent, România a deschis la Bitolia un consulat. Bitolia a fost, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cel mai important centru cultural al aromânilor. Aici a funcţionat, până în 1915, un liceu românesc (cu internat), frecventat de numeroşi aromâni, dintre care mulţi şi-au continuat studiile universitare în România. Clădirea liceului, unde nu se mai predă în limba română, e una dintre cele mai frumoase din oraş. Există până azi biserica românească cu hramul ‘Constantin şi Elena’ şi un cimitir românesc unde sunt înmormântate personalităţi importante ale aromânilor, precum poetul Constantin Belimace şi Apostol Mărgărit, primul inspector şcolar al şcolilor româneşti din fostul Imperiu Otoman. Asociaţia culturală „Fraţii Manachia” a aromânilor din Bitolia e cea mai activă din R. Macedonia.

            În timpul Imperiului Otoman, Bitolia a avut un important rol politic, aici aflându-şi sediul consulatele a numeroase ţări (Franţa, Anglia, Austro-Ungaria, Germania, Italia etc.)

Aşa cum am amintit mai sus, în apropiere de Bitolia se află localitatea aromâneşti Mulovişte, cu vorbitori de graiuri diferite: grămosteni în amestec cu moscopoleni (Târnova, Magarova), fărşeroţi (Nijopole); un grai aparte au cei din Mulovişte (cu Ì > j şi Ë > z, ca în dacoromână). Am vizitat localitatea Mulovişte, care este locuită în permanenţă. Localitatea, înfloritor centru aromânesc în trecut, se remarcă prin arhitectura caselor, construite în piatră şi având parter şi etaj. Aşezarea e dominată de o biserică monumentală, din secolul al XVIII-lea. Interiorul, foarte spaţios, are un balcon mare pe peretele de la intrare (pentru cor) şi alte două balcoane pe pereţii laterali care duc spre altar. O biserică la fel de impresionantă se află şi în Gopeş, inscripţiile din interior fiind în româna literară (pe unul din pereţii laterali) şi în greacă (pe celălalt perete lateral).

Călătoria de studii în R. Macedonia a mai cuprins satul Beala de Sus (arom. Beala di Supră), aflat în munte la 16 km de Struga, în apropierea geaniţei cu Albania.

În Beala de Sus există un mic muzeu etnografic în care localnicii au adunat cu grijă obiecte ilustrând ocupaţiile tradiţionale şi portul aromânilor. Pe placa indicatoare ce marchează intrarea în Beala de Sus numele localităţii e redat în slava macedoneană: Gorna Belica şi în aromână: Beala di Supră. Beala di Supră este în prezent o aşezare de vară, în timpul iernii locuitorii mutându-se în casele lor din Struga.

Cercetările noastre de teren permit, pentru prima oară, o viziune spaţială asupra dialectelor româneşti sud-dunărene, fapt care nu rezulta din lucrările anterioare de dialectologie. Acesta este un progres important în domeniul geografiei lingvistice, subliniind importanţa dezvoltării lor , c